duminică, 3 ianuarie 2010

Depresia în termeni europeni

Depresia severă pune o presiune semnificativă asupra sistemului european de sănătate. Conform documentelor prezentate la mijlocul lunii trecute în cadrul conferinţei "Prevenirea depresiei şi a suicidului" organizată la Budapesta, 13% dintre cetăţenii europeni suferă la un moment dat în cursul vieţii de depresie.

Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în anul 2004 rata depresiei în Europa era de 5,6%, dar OMS se aşteaptă ca ponderea tulburării depresive majore să crească mai ales în ţările cu venituri medii şi mari, urmând a ajunge în anul 2030 la 8,5%, respectiv 6%. În statele cu venituri mari, cum sunt cele din vestul Uniunii Europene, depresia va deveni principala afecţiune, unul dintre motivele care contribuie la această situaţie fiind faptul că tulburările psihice apar mai devreme decât cele de ordin  fizic.

Tulburarea depresivă are consecinţe grave asupra calităţii vieţii şi a abilităţii unei persoane de a-şi asuma responsabilităţile zilnice, ea fiind o cauză majoră a scăderii productivităţii în Uniunea Europeană. Europenii care suferă de depresie îşi iau de şapte ori mai mult concediu medical decât persoanele care nu suferă de afecţiuni psihice. De exemplu, cei care suferă de depresie severă au petrecut 25% din timpul de lucru în concediu medical, faţă de 18% în cazul bolnavilor de inimă sau 12% al celor care au fost diagnosticaţi cu diabet.

Suicidul este ucigaşul nevăzut din Europa. În anul 2006, 57 000 de cetăţeni europeni au dus la capăt o tentativă de suicid, ceea ce ar reprezenta în medie o persoană la fiecare 9 minute. La fiecare mie de europeni, 11 mor prin suicid, cea mai mare rată înregistrându-se în rândul bărbaţilor tineri (15-24 de ani). Cu toate acestea, 15 dintre cele 27 state membre ale Uniunii Europene (Belgia, Cipru, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Romania, Slovacia, Slovenia şi Ungaria) nu au programe naţionale de prevenire a suicidului.

Pentru că trecem printr-o criză financiară, specialiştii au calculat şi costurile depresiei: 250 de euro pentru fiecare cetăţean european, dintre care 65-85% reprezintă pierderi de productivitate. Suma de mai sus este valabilă pentru anul 2004, dar Suedia a raportat date conform cărora costurile depresiei s-au dublat din 1997 până în 2005.

Concluzia participanţilor la conferinţă este că informaţiile referitoare la prevenirea depresiei şi a suicidului în statele membre UE sunt la un nivel nesatisfăcător. Chiar dacă există cifre legate de mortalitate, datele comparative referitoare la serviciile comunitare de sănătate mintală, la promovarea şi prevenirea sănătăţii mintale şi la cheltuielile cu serviciile de sănătate mintală sunt aproape inexistente. Cele legate strict de depresie lipsesc cu desăvârşire.